Manastirea Agapia
Unul dintre cele mai cunoscute si mai apreciate monumente din Neamt, Manastirea Agapia este situata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc si este accesibila atat cu autoturismul pe DJ 155 D, Manastirea Agapia aflandu-se la 43 km fata de Piatra Neamt si la 9 km fata de Targu Neamt cat si pe jos, prin padure, pe un drum forestier la 5 km de Varatic trecand prin Filioara.
Manastirea Agapia Veche sau Agapia din Deal, situata catre nord, a fost ridicata de catre calugarii sihastri in a doua jumatate a secoului XIV-lea sub conducerea cuviosului Agapie pe locul numit astazi “Livada parintilor”. Distrusa de o avalansa de zapada intr-o zi de Paste la sfarsitul secolului al XV-lea, biserica a fost refacuta pe o alta temelie pe actualul loc, numit “Poiana lui Eufrosin”.
Crescand numarul sihastrilor, la mijlocul secolului al XVI-lea, domnitorul Moldovei, Petru Rares si doamna Elena au contribuit la constructia unei noi biserici din piatra, pe locul celei vechi, pe care au inzestrat-o cu mosii. Pana in secolul al XVII-lea, manastirea a avut o perioada de glorie, aici fiind scoliti multi feciori de boieri si domni, multi dintre ei ajungand episcopi, mitropoliti sau domnitori ai Moldovei, unii dintre ei fiind proslaviti dupa moarte si ridicati in randul sfaintilor: cuviosul Agapie Sihastrul, cuviosul Eufrosin Sihastrul, sihastrii din muntele Scaunele, cuviosii parinti Evloghie, Pirmen, Mihail, Vasile si Paisie, Sfantul Rafail si Sfantul Partenie.
Aici a ucenicit si a invatat domnitorul Aron-Voda (1591-1595), a carui legenda este incrustata pe o stanca ce este cunoscuta sub numele de “Piatra lui Aron-Voda” in apropierea manastirii. In secolul al XVII-lea, intre anii 1642-1644, datorita terenului instabil, manastirea impreuna cu gospodariile si anexele a fost stramutata la aproximativ 2 km si a luat denumirea de Manastirea Agapia Noua sau Agapia din Vale.
Manastirea Agapia din Deal a ramas o sihastrie si a fost reinaltata in perioada anilor 1990-1994 pe o temelie de beton armat, placata cu piatra cu interiorul fiind pictat in fresca. Din vechile constructii a ramas turnul-clopotnita din secolul al XVII-lea, o constructie masiva din piatra, cu o inscriptie ce dateaza de la Anastasia, doamna lui Duca-Voda.
Manastirea Agapia din Vale a fost ctitorita din piatra si caramida dupa un plan arhitectural treflat de catre Hatmanul Gavriil (Gavril Coci), frate al domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, Liliana avandu-l ca arhirect pe Ionasc Constantinopolitanul, arhitect de curte al lui Vasile Lupu. In anii urmatori, s-a construit zidul de incinta, cu chilii etajate si turnul clopotnita. Pentru ziua sfintirii, 12 septembrie 1647, hatmanul Gavriil impreuna cu Cneaghina Liliana a comandat si a donat bisericii o evanghelie scrisa pe pergament si impodobita cu frumoase miniaturi cu portretele evanghelistilor, de catrev estitul copist Ivanco de la Episcopia Radautilor.
Sfintirea a fost oficiata de catre mitropolitul Varlaam al Moldovei, inconjurat de un mare sobor de preoti si calugari in prezenta domnitorului Vasile Lupu si a boierimii Moldovei. Ctitorii au daruit o cruce cu opt brate, cu cele douasprezece praznice mari de peste an, imbracata in argint aurit, filigranat. Domnul Moldovei, Vasile Lupu si membrii familiei sale au facut de asemenea numeroase donatii.
Locuita de calugari pana in anul 1803, manastirea e transformata in manastire de maici de catre mitropolitul Veniamin Costache. Cu banii lasati de el si de sora sa,schimonahia Elisabeta Costache, prima stareta a Manastirii Agapia, a fost construit pe latura de sud a cladirii incintei, la etaj, in corpul de chilii al staretiei, paraclisul care are ca hram principal “Nasterea Maicii Domnului”. Biserica cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” care apartine manastirii a fost renovata de mai multe ori. Cu prilejul renovarii din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu, atunci in varsta de 18 ani. Desi tanar,
Nicolae Grigorescu a realizat compozitii murale si icoane pline de viata. Pictorul a folosit ca model pentru Icoana Sfantului Gheorghe in picioare, de pe usa stanga a altarului, sculptura lui Donatello din Florenta, pentru a realizarea picturii prorocului Daniel, din stanga registrului de sus al tampei si-a facut autoportretul iar in cupola boltei naosului, prin pictura Iisus Pancocrator tronand pe un curcubeu, pune in valoare tricolorul romanesc.
In apropierea bisericii se afla o cladire cu doua niveluri formata din chilii si constructii-anexe care adapostesc staretia, cancelaria, arhondaricul, casa de oaspeti, muzeul, biblioteca si atelierele. Cerdacul de la parter si cel de la etaj sunt largi, lucrate din lemn, frumos ornamentat, incarcate cu ghivece de flori dau o nota de liniste si curatenie acestor locuri.
De-alungul timpului, aici au poposit figuri de frunte ale literaturii romanesti: Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas, George Cosbuc, Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu-Delavrancea, George Toparceanu, Octavian Goga. Pe la 1965 scriitorul Alexandru Vlahuta si-a construit mai sus de manastire o casuta cu cerdac in care isi petrecea adeseori verile impreuna cu pictorul Nicolae Grigorescu. Aici functioneaza in prezent Expozitia memoriala Alexandru Vlahuta care cuprinde manuscrise ale scriitorului si diferite documente legate de viata si opera sa.
Lacasul este in prezent adapost pentru calugarite si gazduieste o scoala de tesut covoare si cusaturi si un muzeu cu obiecte de cult care adaposteste o colectie renumita pentru exponatele sale de arta cuprinzaind icoane de argint sau poleite cu aur, din secolele XVII-XVIII, precum si cateva pictate de Nicolae Grigorescu, evanghelii cu ferecaturi de arta, obiecte de cult din metale pretioase, broderii cu fir de aur si argint si covoare moldovenesti.
