Manastirea Sihastria este asezata in partea de nord a judetului Neamt, la 16 km departare de orasul Targu Neamt si la 63 Km de Piatra-Neamt, pe valea paraului Secu, pe un platou insorit in “Poiana a lui Atanasie”.

Potrivit pomelnicului ctitoricesc al manastirii, in jurul anului 1640 s-a intemeiat aici o mica sihastrie de catre sapte monahi ai Manastirii Neamt. In 1655, episcopul de Husi Ghedeon, ucenic al Mitropolitului Varlaam Motoc, ctitoreste in “Poiana lui Atanasie” o mica biserica de lemn si cateva chilii pentru sihastrii aflati deja acolo.

Distrusa de vreme si de incursiunile cetelor de tatari de la inceputul secolului al XVIII-lea, biserica este refacuta in anul 1730 pe o alta temelie, noul lasas primind hramul “Nasterea Maicii Domnului”. In 1741, la 28 septembrie, voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domneasca ce stabileste, la cererea Episcopului Ghedeon, o serie de privilegii si scutiri “pentru Sihastria ce iaste in munte, la poiana lui Atanasie” .

Desi isi pierde autonomia canonica in 1734 cand trece sub ascultarea Manastirii Secu si din 1779 sub cea a Manastirii Neamt, Schitul Sihastria isi continua dezvoltarea pana in anul 1821 cand are de suferit de pe urma confruntarii otomano-eteriste, biserica si chiliile fiind incendiate, calugarii fiind ucisi sau plecand in bejenie in padurile din jur iar tezaurul ascuns fiind pierdut. Prin lucrarile din 1824-1825, realizate de Mitropolitului Veniamin Costache si a staretului Dometian al manastirilor Neamt si Secu, s-au ridicat actuala biserica de piatra, corpul de chilii de pe latura sudica, turnul portii si turnul-clopotnita si zidul de incinta care confera Sihastriei aspectul unei manastiri fortificate.

Biserica “Nasterea Maicii Domnului” a Manastirii Sihastria, separata canonic de manastirile Neamt si Secu abia in primavara anului 1950, are un plan triconc cu o turla pe naos in stil clasic moldovenesc dar fara soclu si contraforturi, avand absida rasariteana mai alungita decat absidele laterale. Pridvorul adaugat probabil cu prilejul lucrarilor din 1837 este acoperit de doua calote sferice paralele. Alte doua calote similare acopera pronaosul, in timp ce bolta cilindrica a naosului este sustinuta de arce tipic moldovenesti, intalnite frecvent la constructiile din epoca lui stefan cel Mare.

Caracterizata prin echilibrul proportiilor, zveltetea turlei, efectul liniilor, sobrietatea interiorului si simplitatea decoratiei exterioare, biserica este o chintesenta arhitecturala a stilului clasic moldovenesc.

Pictura interioara, executata de zugravi locali in tempera in anul 1825, a fost restaurata In 1975-1976 de pictorul Gheorghe Zidaru care impreuna cu Vartolomeu Florea a realizat si zugraveala al fresco din pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost sculptata si pictata in 1827 “cu cheltuiala sfintiilor sale ieromonahul Calinic si a schimonahiilor Fevronia si Elisabeta Cuza” probabil de catre acelasi autor.

In 1837 s-au construit chiliile de pe laturile est si nord impreuna cu Paraclisul “Sfintii Parinti Ioachim si Ana”, avand un plan triconc si o turla octogonala pe naos, care a fost distrus de incendiul din vara anului 1941 si a fost refacut in forma actuala in 1946.

Stranele si celelalte piese de mobilier din interior si catapeteasma lucrata in lemn de stejar sunt creatii sculpturale de o incontestabila valoare artistica datorate fratilor Vasile si Ioan Resmerita din comuna Grumazesti care au imbinat original motive traditional folclorice cu motive bisericesti.

La 30 Iunie 1947, prin decizia lui Nicodim, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Patriarh al Romaniei, Sf. Schit Sihastria din Neamt este ridicat la rang de Manastire. Odata cu aceasta decizie, poiana numita Piciorul Crucii, Muntele Taciunele si Schitul Sihla, condus pe atunci de Ieromonahul Clement Popovici sunt trecute in grija Manastirii Sihastria.

Colectia muzeistica deosebit de valoroasa cuprinde o icoana mare ce reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul in brate, pictata pe lemn cu ornamentatie de ipsos, care dateaza din secolul al XVII-lea, o data cu intemeierea primei Sihastrii; Incoronarea Maicii Domnului, cu rama sculptata si pictata, din secolul al XVIII-lea, Maica Domnului incadrata de cele douasprezece praznice Imparatesti, Iisus Hristos Imparat, Fecioara Maria cu Pruncul, stand In picioare, Tanguirea Maicii Domnului, o icoana ferecata in argint lucrata cu mult mestesug de „Porfiriii zugrav”, datateaza inca din 1797.

Dintre vasele liturgice, manastirea poseda printre altele: un chivot de plumb, probabil din secolul al XVIII-lea; un potire de argint din 1825 si un mic chivot de argint daruit manastirii de Vornicul Iordache Milescu in anul 1856.

In biblioteca manastirii, care cuprinde peste o mie de volume, s-au pastrat si unele vechi tiparituri din secolele XVII si XVIII, printre care Indreptarea legii aparuta la Targoviste In 1743, Biblia de la Blaj din 1795, o Evanghelie tiparita la Ramnicu Valcea In 1746, un Penticostar tiparit in 1743 la Bucuresti si altele.

Patrimoniul Manastirii Sihastria este completat de mai multe lucrari ale pictorului-calugar Irineu Protcencu.