Delimitat la nord de valea Bistricioarei, la sud de valea Bicazului, la est de Bistritei si de vaile Bistrei, Pinticului si Jidanului la vest, Masivul Ceahlau este cel mai impresionant masiv din partea centrala a Carpatilor Orientali avand altitudini ce variaza intre 1000 si 1300m. Punctele cele mai inalte: Varful Ocolasul Mare de 1907m si Varful Toaca de 1904m se inalta semete in mijlocul culmilor dispuse radial.
Format in Cretacic si alcatuit preponderent din roci sedimentare de tip fildes: marne, argile, calcare si gresii, Masivul ceahlau a fost modelat de factorii de mediu externi (vant, ploaie), luand nastere astfel numeroase stanci cu forme interesante, fiecare avand legenda ei.
Centru de credinta si spiritualitate romaneasca, Masivul Ceahlau este singurul munte cu hram si sarbatoare din Romania: Schimbarea la fata care se sarbatoreste pe 6 august fiind tot atat de cunoscut ca Athosul, Pindul, Taborul si Golgota.

Parcul National Ceahlau

Prima initiativa de creare a Parcului National Ceahlau a fost luata de catre Ministerul Mediului Neamt in 1998 prin invitatia facuta delegatiei Ministerului Energiei si Protectiei Mediului din Danemarca cu scopul implementarii programului DANCEE. Desi a intampinat unele greutati, cu ajutorul agentiei daneze s-au creat premizele creerii Parcului National Ceahlau. Cu o suprafata totala de 8.300ha, Parcul National Ceahlau a fost desemnat rezervatie nationala in anul 1955 printr-o hotarare a Consiliului de ministri ca apoi, in anul 2003 limitele parcului sa fie marcate in teren printr-un patrat rosu incadrat de un chenar alb. Rezervatia Parcului National Ceahlau cuprinde: Rezervatia stiintifica Ocolasul Mare, Rezervatia botanica Polita cu Crini si Monumentele naturii: Cascada Duruitoarea si Avenul Mare. Ca puncte de atractie se pot enumera: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, cascada Duruitoarea care are o inaltime de peste 30 m, rezervatia cu zada - singurul conifer cu frunze căzătoare - “Poliţa cu crini” si manastirea de pe platou.
Administrarea Parcului National Ceahlau este asigurata de Consiliul Judetean Neamt prin Serviciul de Administrare. Obiectivele urmarite prin crearea Parcului National Ceahlau sunt:
- conservarea patrimoniului natural, cultural si spiritual
- desfasurarea de activitati turistice in concordanta cu obiectivul de conservare al patrimoniului si cu proiectele teritoriale de dezvoltare economica
- sustinerea activitatilor traditionale, silviculturii de calitate si activitati de dezvoltare cu mentinerea principiului dezvoltarii durabile si nu in ultimul rand informarea publicului si comunitatilor locale despre avantajele economice, culturale si spirituale ale existentei Parcului National.
In anul 2007 Serviciului de Administrare al Parcului National Ceahlau a informat si indrumat unnumar de 27.970 de turisti, cel mai mare numar de turisti care au vizitat parcul de la infiintare.

Parcul National Ceahlau

In Parcul National Ceahlau s-au identificat 1097 de specii si 206 subspecii de plante aici regasindu-se 65% din flora judetului Neamt si 36% din speciile de plante existente pe teritoriul Romaniei. Elementele care dau valoare masivului il constituie existenta aici a 5 dintre speciile de flori declarate monumente ale naturii: floarea de colt, zada sau laricele sau crinul (Larix decidua), gentiana, sangele voinicului si papucul doamnei. Tot aici se gasesc 2 raritati, 53 de endemite, 3 relicve tertiare si 7 relicve glaciare. Din punctul de vedere al faunei, Masivul Ceahlau se remarca prin bogatia si varietatea de specii datorate varietatii de biotopuri existente: stancarii, pasuni subalpine, paduri compacte de conifere, paduri de amestec, prezenta Lacului Rosu si a paraielor repezi de munte: Oilor, Suhard, Bicaz. Dintre speciile existente se ot enumera: Vipera berus, in zona abrupturilor este intalnita soparla zidurilor (Lacerta Muralis) si pasarea numita fluturasul de stanca (Tichodroma muraria), pe valea Bicazului sunt intalnite mierla de apa (Cinclus cinclus) si codobatura alba si cenusie (Motacilla), in padurile de fag mai ales se gaseste o diversitate de specii: urs, lup, mistret, caprioara, capra neagra, ras, veverita, parsul mare si parsul de alun, soarece gulerat si soarece scurmator. Tot aici pot fi intalnite o serie de pasari: ierunca, mugurarul, mierla, sturzul cantator, pitulicea, silvia cu cap negru, gaita si altele. In apele paraielor se intalnesc 17 specii de pesti dintre care se remarca lostrita declarata monument al naturii.
Traseele turistice sunt marcate, au grade diferite de dificultate si este recomandata documentarea temeinica inaintea pornirii la drum.
Taxa de intrare în perimetrul zonei protejate
- adulti: 7 Ron/ persoana
- copii, elevi, studenti, militari în termen, pensionari: 3,5 Ron/ persoana
- taxa de campare (doar in locuri amenajate): 10 Ron/ cort/ zi